Ca sa intru direct in subiect, cumulat din Februarie pana in acest moment, estimez ca 10,000 de romani au murit in mod gratuit, pentru ca avem o rata de vaccinare scazuta, de 30% in loc de 60%. Comparatia aceasta am facut-o cu tari din proximitatea noastra, reprezentand un optim pe care l-am fi putut obtine: Grecia si Cehia.
In primul articol, acum o luna, aratam cateva corelatii care explicau de ce Romania se afla in urma altor tari in ceea ce priveste vaccinarea. Voi reveni asupra acestui subiect ceva mai jos. Azi voi insista insa asupra efectelor vacinarii asupra numarului de cazuri si asupra mortalitatii.
Obiectivul meu in acest demers nu este sa ii conving pe sceptici, ci sa le ofer celor nehotarati o imagine cat mai rationala, bazata pe cifre, spre deosebire de Doctor Google si Doctor “Echo Chamber” Facebook.
1. Corelatia intre vaccinare si numarul de cazuri
Ca sa am o imagine cat mai clara, m-am uitat la imaginea cazurilor cumulate din Februarie pana in Octombrie/ calculate la 1 milion. Motivul: am dorit sa nivelez valurile care au impactat tarile in mod diferit. Vaccinul a inceput sa fie implementat la scara aproximativ din Februarie si sa ofere din acel moment un avantaj competitiv. Ar trebui sa arate o diferenta?
Tabel 1: Corelatia dintre Cazuri (cumulativ Feb – Oct / per milion) si Vaccinare (26 Oct)
Poate e surpinzator, insa nu exista nicio corelatie intre vaccinare si numarul de cazuri, pe parcursul a 9 luni. Sunt cateva exceptii: ex. Serbia, care a avut la inceput o atitudine indiferenta. Tarile cu cel mai mic numar de cazuri, sunt mai degraba cele disciplinate (Germania, Norvegia, Danemarca, Finlanda).
2. Corelatia intre vaccinare si numarul de decese
Cand schimbam indicatorul, din numarul de cazuri in mortalitate, situatia se schimba. Pe datele de “ultimele 7 zile”, imaginea este mult prea evidenta. Trebuie sa fii rau intentionat sa nu vrei sa vezi legatura.
Tabel 2: Corelatia dintre Mortalitatea din ultimile 7 zile per Milion (28 Oct) si Vaccinare (26 Oct)
Pe termen scurt (ultimile 7 zile), corelatia intre vaccinare si numarul de decese este puternica si inversa (R = -0.82). Tarile cu o rata mare de vaccinare s-au grupat jos, cu mortalitate mica. “Sweet-spot-ul” vaccinarii incepe pe la 60%, iar mortalitatea este sub 20 per milion la 7 zile. Cele mai bine vaccinate tari au mortalitatea sub 5.
Romania este un outlier, cu 154 de decese la milion, respectiv de 7.5 ori mai mare fata de Turcia.
Dar daca ne uitam la acelasi indicator pe termen lung, pe aceleasi date Feb – Oct?
Tabel 3: Corelatia dintre Mortalitate (cumulativ Feb – Oct/ per Milion) si Vaccinare (26 Oct)
Pe 9 luni, corelatia este puternica (R = 0.66), insa ceva mai scazuta decat radiografia facuta la 7 zile.
Accesul la vaccinare si rapiditatea ei au fost diferite. Oultier-ul principial este Ungaria, care are o mortalitate cumulata mult mai mare decat Polonia sau Grecia spre exemplu. O conicidenta poate: Ungaria a fost printre primele tari care au folosit Sputnik, aproximativ 1 milion de cetateni fiind vaccinati in acest mod, mai ales la inceput.
In cazul Romaniei, in ultimile 9 luni, mortalitatea este normala pentru nivelul de vaccinare scazut: 1,325 / milion. Asta inseamna ca aproximativ 25,000 de romani au murit de COVID, incepand din Februarie 2021. Este in apropierea curbei de regresie, nu e nicio surpriza.
Ca sa fie si mai clar, putem sa ne uitam la rata mortalitatii, respectiv cati dintre cei infectati nu reusesc sa depaseasca boala, rata cumulata din Februarie.
Tabel 4: Corelatia dintre Rata Mortalitatii (cumulativ Feb – Oct) si Vaccinare (26 Oct)
Corelatia este puternica (R = 0,68). Romania are o rata a mortalitatii cumulate de 3.2%. In timp ce tarile vaccinate peste 60%, au o mortalitate raportata la numarul de infectari de sub 2%.
Dat fiind nivelul nostru cultural, cred ca locul nostru ar fi putut fi in cel mai bun caz in media Cehiei si Greciei tari cu vaccinare 55% – 60% si o rata a mortalitatii imediat sub 2%. Nu ma raportez in niciun caz la vestul civilizat, cu rata mortalitatii sub 1%.
Ce impact are diferenta de vaccinare dintre vaccinarea curenta de 30% si 60%, cel mai bun scenariu pentru noi? Ei bine, impactul sta intr-o mortalitate mai mica cu 1.3%. Poate pare putin, insa de fapt, este foarte mult.
Traducand in vieti si folosing regula de trei simpla, diferenta de 1.3 ppt (3,2% vs. 1,9%) la o mortalitate de 1.325/ milion, inseamna ca aproape 530 romani au murit de pomana/ per milion, pe parcursul a 9 luni. Comparat cu un nivel optim de vaccinare pentru noi de 60%: Grecia si Cehia.
Raportat la 19 milioane de oameni, asta inseamna ca 10,000 de romani au murit in 9 luni, pentru ca la nivel individual au fost speriati de necunoscut, iar la nivel de natie, nu am avut argumentele potrivite.
Asta inseamna 64 de avioane pline, sau 156 de “Colectiv”-uri, cate 1 la fiecare 2 zile. Nu masor fata de tarile ultra-civilizate, ci fata de tari la care putem aspira si noi: Grecia si Cehia. Daca as masura fata de tarile ultra-civilizate, diferenta este uriasa: o mortalitate de sub 1% fata de 3.2% in cazul Romaniei, ar inseamna 18,000 de suflete salvate.
Cam aceasta este diferenta intre un stat decent (Grecia), unul modern (Irlanda) si unul arhaic, ramas cu totul in urma (Romania). Sa le multumim totodata anti-vaxerilor, sosoacelor si simionilor care s-au catarat din refelex sau pentru capital politic, pe acest morman de cadavre.
3. Corelatia cu indicatorii macro se reconfirma
Inca o data, corelatia intre lipsa vaccinarii si mortalitate este logica si evidenta. De ce nu se vaccineaza totusi romanii?
Am reverificat corelatiile pe care le gasisem intre atitudinea anti-vaccinare si investitiile anterioare in sanatate, saracie si sistemul educational precar. Dupa inca o luna, au devenit si mai evidente. Link-ul catre articolul precedent: https://addictive-strategy.com/si-totusi-de-ce-nu-ne-vaccinam/
In mod natural, fara alta interventie, Romania nu putea fi in alta parte cu vaccinarea. Practic culegem ce a semanat un stat depasit, vreme de 30 de ani.
Tabel 5: Corelatia dintre Rata de Vaccinare (26 Oct) si investitiile anterioare in sanatate (2019)
Corelatia este directa si puternica (R = 0,76). Romania este fix pe linia de regresie, in mijlocul tarilor cu un sistem de sanatate mizerabil. Oamenii au invatat sa se fereasca cat de mult de acest sistem si tot ce vine de la el.
Tabel 6: Corelatia dintre Rata de Vaccinare (26 Oct) si GDP per capita (2019)
Corelatia este directa si puternica (R = 0,72). Cu cat oamenii sunt mai saraci, cu atat se raporteaza mai irational la riscuri. O mica pierdere, pentru ei poate fi definitiva. Romania este putin deasupra liniei de regresie, insa suntem trasi in jos de sanantate si educatie.
Tabel 7: Corelatia dintre Rata de Vaccinare (26 Oct) si PISA Test (2018)
Corelatia este directa si puternica (R = 0,72). Romania este mult sub linia de regresie. PISA arata capacitatea unui sistem educational de a-i echipa pe oameni cu gandire reflexiva, cu abilitatea de a aplica in situatii reale cunostiintele. Fix acelasi sistem i-a creat si pe posesorii de diplome (nu pot spune intelectuali) si pe medicii care nu inteleg probabilitatile si refuza vaccinarea.
4. Pentru “geeks” – Behavioural Economics: atitudinea irationala in fata vaccinarii
Data trecuta, il aduceam in discutie pe Thaler si “Virus Problem” (2008). Thaler arata irationalitatea oamenilor in fata probabilitatilor. Studentii lui licitau mult mai putini bani pe un antidot care sa ii vindece de un virus mortal, decat suma pe care o cereau pentru a-si da acordul sa participe la un experiment, pentru care nu exista antidot. Pentru cele doua situatii, probabilitatile de “deces” erau fix aceleasi, insa diferentele de scala intre reactii erau uriase.
Irationalitatea poate avea la baza: a) atitudinea emotionala fata de probabilitati; b) supra-estimarea unui risc imediat vs. sub-estimarea unui risc indepartat; c) valorile si credintele profunde.
a) Atitudinea fata de probabilitati si atitudinea fata de risc
Kahneman demonstra leagura dintre perceptia riscului si pozitia in curba de adoptare a inovatiilor (Prospect Theory). Practic cei care sunt primii care adopta o noutate (de ex. un vaccin), sunt cei deschisi la risc si la necunoscut. Ultimii, Late Majority si Laggards (cumulat 50% din total populatie), nu isi doresc sa isi asume acest risc si liciteaza mai putin decat ar trebui. La final vor fi intr-o pozitie de “totul sau nimic”, ceea ce va duce catre o posibila dauna totala. Un vaccin ofera o asigurare pe care ei o refuza.
Un amanunt: Inovatorii nostri sunt in spatele Inovatorilor din Europa, iar Late Majority-ul nostru este in spatele Late Majority-ului european (mult mai risk-adverse).
b) Oamenii supra-estimeaza riscul imediat si il sub-estimeaza pe cel pe termen lung
Al doilea aspect irational, este legat de un Bias al “imediatului”. Un vaccin presupune asumarea unui risc perceput imediat (niciun vaccin nu e perceput drept sigur 100%, are slabiciunea ca nu ofera protectie 100%). Boala pe de alta parte, ofera un risc indepartat, pe care il subestimez (“stii pe cineva care a murit”). In acest mix, unii oameni sunt refractari catre riscul imediat, il accepta pe cel pe termen lung, joaca la loterie si pierd. Refuza certitudinea unei intepaturi in brat si aleg riscurile indepartate si neclare, chiar daca poate da dauna totala.
c) Valorile si credintele profunde
In al treilea rand, visul unor oameni reprezinta cosmarul altora. In felul acesta apar segmentarile. Inca acum 18 luni, Ipsos prezenta un studiu global de segmentare pe baza de valori. Unul dintre segementele clare (repet, global, nu doar in Romania), este cel de “Nostalgici coplesiti”. Au anxietate legata de date si aversiune fata de stiinta si tehnologie. Asteapta intelegere si salvare, care va veni prin empatie si contact uman, nu cifre (cum este si acest articol – care nu e asadar pentru Nostalgici – wink wink).
Cu cat punctele sunt mai distante pe harta, cu atat polaritatea si aversiunea este mai mare. Fata de ce puncte este polaritatea cea mai mare din partea “Nostalgicilor”? Stiinta, date, medicina, capitalism, tehnologie. Aversiunea este naturala, iar datele sunt din 2019.
Imaginea 1: Aversiunea fata de date, tehnologie, stiinta, medicina (sursa: Ipsos)
In acest moment, tehnologia carora “Nostalgicii coplesiti” se impotrivesc in mod natural este un vaccin. Nu conteaza ca le scade sansa de supravietuire, acesta este instinctul.
5. Concluzii
Un roman a invatat sa se fereasca pe pielea lui cat mai mult de sistemul sanitar, este refractar in fata riscului si a fost slab pregatit sa inteleaga viata folosind date si probabilitati. Drept urmare, cu atat mai mult va avea o atitudine mai irationala, intrucat riscul imediat si sigur (vaccinarea) pare mult mai mare decat un risc ulterior neclar (boala).
Coroborat si cu studiul de segmentare Ipsos, cu atat ne creste sansa sa avem maimulti oameni in segmenul “Nostalgici coplesiti”. Acesta se impotriveste natural stiintei, datelor, capitalismului, medicinii. Iar un vaccin reprezinta fix suma acestor lucruri. La modul onest, statul Roman in ansamblul sau, este tot un exemplu de stat “Nostalgic coplesit”.
Vaccinarea nu se coreleaza cu numarul de cazuri, ci cu mortalitatea. Daca am fi avut un nivel de vaccinare decent, de 60%, mortalitatea nu ar fi fost de 3.2% ci probabil sub 2%. In numar de vieti, ar fi insemnat aproape 10,000 de oameni salvati, la cei 25,000 decedati, intre Februarie si Octombrie.
Insa nu as da vina pe oamenii simpli si amarati. Pur si simplu, la nivel individual atat a fost fiecare echipat si nu a putut fi convins de un stat arhaic. Insa cand niste oameni ne-echipati prind voce in “echo chambers” pe social media, atunci isi valideaza unii altora punctele de vedere. Daca adaugam si leaderii politici iresponsabili care se catara pe aceasta tragedie (ex. AUR), avem reteta pentru dezastru.
Dau in scris ca marii castigatori ai esecului vaccinarii si ai miilor de oameni morti de pomana, sunt fix instigatorii. In triunghiul dramei oamenilor obisnuiti, coplesiti de anxietate si de frica zilei de maine, agresorii sunt perceputi drept oameni care ii intelg si drept salvatori. Veti vedea asta la urmatoarele alegeri.
6. Disclaimers & sursele datelor
Disclaimer 1: nu sunt statistician, lucrez in marketing, la inceputuri am lucrat in research, iar peste cifre si studii ma uit de 20 de ani. Am incercat sa tin lucruile cat mai simple: scatter plot si Pearson Score (R).
Disclaimer 2: Desigur ca exista o diferenta mereu intre corelatie si cauzalitate. Insa am plecat din ipoteze. Corelatiile aberante (ex. intre vanzarea de inghetata si numarul de omucideri) pleca din intamplare. Anumite ipoteze au fost confirmate (mai sus), altele nu.
Sursele:
- Cumulative deaths: https://ourworldindata.org/covid-vaccinations
- Covid deaths last 7 days: https://www.worldometers.info/coronavirus/weekly-trends/#weekly_table
- Vaccination: https://ourworldindata.org/covid-vaccinations
- PISA: https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/28450521-en.pdf?expires=1634928851&id=id&accname=guest&checksum=5F487D557FF903F3D4B42161023D25B8
- Health care per capita: https://www.theglobaleconomy.com/rankings/health_spending_per_capita/
- GDP per capita: Wiki
- Ipsos study: https://www.ipsosglobaltrends.com/downloads-2/