La 31 martie, a fost publicat un studiu global BCG*, pe 190 de tari si 200,000 de respondenti, jumatate din ei in pozitii de management. Se afla si Romania prinsa aici, cu minim 1,000 de respondenti, asadar exista relevanta statistica si pentru noi. Datele au fost recoltate la final de 2020.
Daca pana acum am avut parte de o transformare preponderent tehnologica, acum va fi una mult mai profunda, de cultura, “Well-Being”, impact social si incredere. Nu toate organizatiile, leaderii si nici angajatii vor putea face aceasta tranzitie.
Insights:
- Peste 51% dintre respondenti lucreaza in acest moment remote, total sau partial (+20 ppt. fata de perioada pre-pandemica)
- Continutul job-ului conteaza. Primii mutati in online au fost cei care erau familiarizati si lucrau in zona digitala sau de knowledge: consultanta, media, marketing, comunicare (in medie 70% lucreaza in online). Cei din management, sales, finance, customer care lucreaza in aproximativ 50% din cazuri remote. Nu au facut inca saltul cei obligati sa munceasca fizic: ingineri, retail, horeca.
- Eficienta muncii remote are legatura cu posibilitatea si abilitatea de a folosi instrumentele digitale. Daca pentru IT si consultanta e simplu, pentru cei din healthcare e mult mai complicat.
- Europa conduce in munca Remote, corelat cu infrastructura IT, continutul job-urilor si numarul mare de cazuri COVID.
- COVID nu doar a accelerat adoptarea tehnologica, dar i-a ajutat pe oameni sa devina mai constienti de “Well Being”. Asteptarile s-au schimbat. Pe primele 3 locuri sunt relatia cu colegii, cu seful si “Work-Life Ballance”. A crescut atentia fata de mediu, nevoia de diversitate si incluziune, au scazut in importanta atibutele financiare sau de avansare in cariera.
Asteptarile legate de viitor: 95% dintre cei care au putut face o trecere eficienta in online, se asteapta sa continue in acelasi fel. Procentual, cei mai multi se asteapta sa existe un model hibrid si ore flexibile.
Apetitul pentru munca 100% remote vine din partea tarilor in curs de dezvoltate. Dorinta de lucru complet remote poate fi un subterfugiu pentru a depasi problemele existente. Se coreleaza cu infrastructura de transport si cu mediul de lucru. Romania este in compania Zambiei, Africii de Sud, Arabiei Saudite si Indiei.
Asteptarea de munca hibrida (nu 100% remote), vine din partea tarilor cu o infrastructura si o cultura de “Well-Being” deja bine puse la punct: Danemarca, Elvetia, Franta, Germania, Olanda. Daca oamenii ajung repede la birou si mediul este primitor, angajatii sunt dornici sa revina. Altfel, e mai bine de acasa. China e o exceptie, explicata mai curand prin cultura colectivista.
#ProTip: daca exista companii care se grabesc sa anunte sistemul remote, intrebati-va daca nu cumva este solutia pentru sediul departe in Pipera si/sau cu un mediu de lucru neprimitor sau neprietenos (a se citi cultura).
Munca remote nu aduce doar lapte si miere. Vine la pachet cu lipsa de contact in cadrul echipei. La distanta, cultura tinde sa se dilueza. Neincrederea managementului in angajati sporeste, mai ales in companiile slab perfromante. Apare “oboseala ecranelor” (Zoom Fatigue) si cad barierele dintre viata de la serviciu si cea personala.
Cateva din acestea apar si in studiul BCG. Pe langa oportunitatile date de flexibilitate, pe cifre, cele mai negativ impactate arii sunt legate de:
- “Well-being”
- Calitatea si stilul leadereship-ului
- “Work-life ballance”
Legat de cultura, imi aduc aminte de Marissa Mayer, cand in 2012, a incercat revitalizarea companiei Yahoo (din pacate esuata) si schimbarea culturala era critica. Una dintre decizii a fost sa ii readuca pe angajati la birou: “daca vrei sa fim eficienti, lucram de acasa, daca vrem sa avem o cultura, trebuie sa fim impreuna“.
Care sunt implicatiile pentru companii, din perspectiva BCG? Presiunea va fi ca de obicei pe middle-management si pe transformarea organizationala.
- Strategia de munca remote: a) diferentieri facute pe job; b) echilibru intre control, reguli si flexibilitate; c) adaptarea stilului de lucru si al modului de colaborare, inclusiv a rutinelor unei echipe (e.x. morning meeting).
- O cultura care sa avantajeze relatiile interpersonale, puse sub presiune de modul “remote”.
- Trecerea de la un model de command & control la unul de incredere. In plus, leaderii vor trebui sa fie adaptati tehnologiilor.
- “Well-being” va face diferenta intre alegerea unui job. Acum e doar un buzz-word. Va fi interesant daca companiile il vor putea transpune in practica. Intra in conflict cu filozofiile competitiv-agresive prin care a fost atins succesul economic actual: “ultra-fast” / “up or out” / “make things happen now”.
- Impactul social pozitiv conteaza in satisfactia adusa de job. Pana acum a fost in doar PR.
#ProTip: companiile care promoveaza sistemul remote si fac un avantaj din asta, se afla in doua cazuri. In varianta ideala, au o cultura senzationala si sunt foarte puternice in cele trei zone (“well-being”, “work-life ballance”, “quality of leadership”), ca atare o erodare nu le afecteaza. In cealalta varianta, e posibl sa nu fie interesate de aceste aspecte.
* Studiul BCG il puteti gasi aici (multumesc Doru Supeala pentru hint): https://www.bcg.com/publications/2021/advantages-of-remote-work-flexibility